Pe străzile din București

Teama de ger și melodiile obsedante pier la fel: dansând!
Hai, întoarce-te în timp să ne privești
Cum dansam pe străzile din București,
Pe vremea când încă trăiam povești.
Hai să-ți cânt să-ți amintești….
20160618_203913

The way to my recovery

San Ġiljan, sfârșit de mai și o neașteptată melodie a cappella. 

I wanna be clean
I wanna live my life free.
Above all things that make life grey and cloudy,
Show me the way to my recovery

Cu acompaniament instrumental pare ușor diferită.

 

In noi e loc numai de iarnă

imaginary coffee

Zăpada aceasta a ajuns să-mi fie dragă. Privesc cum se zbate iarna să rămână, cum se agață cu toți fulgii ei reci de copaci și de ghetele mele și cum nu mă mai sperie. E ciudat că abia acum începe să-mi placă. Probabil sunt omul cauzelor pierdute!

… la mine-n suflet este vifor

Și vin nebuni să facă schi…

Lângă dorul singur, fără sărbătoare…

Ierni fără săniuțe, case părăsite, Crăciun fără zăpadă și fără colindători. Generația mea are amintirea sărbătorilor de altădată în care orașele erau mai puțin decorate, dar mult mai însuflețite.

Numai ce m-am întors de la un concert de colinde care mi-au amintit ce spirit frumos avem:imaginary coffee.JPG

La căsuța unde-i neaua până-n tindă,
Vine Fiul dulce, singur, și colindă.

Leru-i, Doamne, ler.

Eu cu drag din cer
Vin pe orice ger lângă cel stingher,
Leru-i, Doamne, ler…

Lângă geamul unde lampa nu se-aprinde
Vine Fiul dulce, singur, să colinde.

Lângă ușa unde nimeni nu se-oprește,
Vine Fiul dulce, singur, și grăiește.

Lângă vatra rece, unde nu-i o rază,
Vine Fiul dulce, singur, și Se-așază.

Lângă plânsul singur fără liniștire
Vine Fiul dulce – șoaptă de iubire.

Lângă dorul singur fără sărbătoare,
Vine Fiul dulce – har și-mbrățișare.

Leru-i, Doamne, ler, Eu cu drag din cer
Vin pe orice ger lângă cel stingher,
Leru-i, Doamne, ler..