♥️ Legenda Kievului

Kîi – de E. I. Kulicițkaia, 1918

Asociez și eu, ca mulți alții, literatura ucraineană cu poemele lui Șevcenko și cu Gogol (ucraineanul Mikola Hohol). Dar până la ei și până azi, cultura ținutului de la nord de noi are o traiectorie complicată, formată, ca oricare alta, din tradiții, spiritualitate, simboluri, valori – un mixt  particular căruia i s-au adăugat asimilări pe măsura nefericitei (se pare) poziționări geografice și a vânturării istorice care ar putea descumpăni pe oricine. Și apoi, ar fi legendele, istorisiri pe cât de fascinante, pe atât de misterioase, închipuite de bravul spirit slav.

Legenda întemeierii Kievului este, practic, o frază: Se spune că erau trei frați: pe unul îl chema Kîi, pe altul – Șcek și pe al treilea – Horiv, iar pe sora lor – Lîbed. Kîi stătea pe un munte (dealul Boricev), Șcek locuia pe un alt munte, care astăzi se numește Șcekovița, iar Horiv  – pe al treilea munte, care se numește după el, Horevița. Toți trei bărbații au construit un orășel pe care l-au numit Kiev, în cinstea fratelui mai mare, Kîi.

Momentul întemeierii Kievului este menționat în cel puțin două scrieri din secolul al XII-lea: prima, „Cronica vremurilor trecute”, atribuită călugărului Nestor din Kiev, care datează fondarea orașului în secolul al VII-lea; a doua, un letopiseț din vechiul Novgorod, care  menționează secolul al IX-lea ca fiind data întemeierii Kievului. Rivalitatea dintre cele două așezări străvechi poate fi motivul pentru care cronicarul din Novgorod a decalat cu două secole acest eveniment, tocmai pentru ca orașul lui să fie considerat mai vechi decât Kievul. Oricum, această eroare a stârnit o polemică savuroasă în epocă. Nestor i-a dat cronicarului din Novgorod o replică tăioasă, realmente scandalizat de plăsmuirea acestuia, dar și de născocirea referitoare la Kîi cum că nu ar fi fost un cneaz, ci un biet luntraș pe Nipru. Nestor argumentează că dacă acel Kîi ar fi fost un simplu podar, nu ar fi avut cum să ajungă la Țarigrad (Constantinopol, capitala Bizanțului), unde a fost primit cu onoruri de împărat (țar).  

Cercetătorii de mai târziu au avut motive să creadă că apelativul Kîi ar fi însemnat „fierar”, iar personajul ar fi fost chiar unul dintre eroii menționați în legendele originii terasamentelor înalte, care se întind pe aproape o mie de kilometri de-a lungul Niprului, numite Valurile Șarpelui. Aceste metereze, care au pe alocuri dimensiunea unor dealuri, sunt la fel de vechi ca legendele. Au apărut, probabil, cu mult înaintea Rusiei Kievene. Cum și de cine au fost ridicați uriașii pereți de pământ e greu de spus, dar sunt mai multe teorii privind scopul lor: au servit pentru delimitările teritoriale sau în scop defensiv sau au fost chiar împrejmuiri pentru protejarea turmelor. Și probabil nu și-au epuizat încă misiunea.. cine știe ce rol mai au ele de îndeplinit zilele astea!

 Răsfoind știrile de astăzi: S-a încheiat a treia rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina; Organismul de conducere al ciclismului, UCI, i-a acordat ciclistului Ineos Grenadiers, Pavel Sivakov, dreptul de a-și schimba naționalitatea din cea rusă în cea franceză; Bilanțul bombardamentelor asupra Ucrainei: 202 școli, 34 de spitale și 1.500 de clădiri rezidențiale, distruse; Situația este catastrofală în suburbiile din Kiev…

Și tot astăzi a nins pentru prima dată …în iarna care tocmai a trecut!

%d blogeri au apreciat: