Posted in Gânduri

Placerea lecturii

f43a1f_962c7cea48364ff4a8541e84af165410~mv2

 Există fără îndoială o relaţie între lectura de plăcere şi starea de bine. Cititul reprezintă o provocare a imaginaţiei, un exerciţiu de voinţă. Asistăm cu plăcere la spectacolul dintre coperțile unei cărţi, iar imaginaţia fiecăruia interpretează într-un mod personal ceea ce se derulează sub ochii lui. Avem libertatea de a ne închipui spaţiul, de a da chip personajelor, de a ne implica emoţional în actul scrierii. Lectura are şi acestă mare calitate: de a facilita o plăcută complicitate între cititor şi scriitor. Lectura nu este un act pasiv, cititorul își negociază timpul cu textul și asimilează gradual ceea ce crede că dorește autorul să transmită.

Principiile cititului funcționează indiferent de lecturile parcurse. Ideile care ne atrag atenția în cărți și cu care rezonăm ne vor influența nu numai lecturile viitoare, ci și modul de gândire.

 Este binecunoscut faptul că există un filtru personal de percepţie influenţat de mediu, educaţie, lecturi. Aceeaşi lectură poate avea semnificaţii diferite, trezeşte trăiri şi senzaţii aparte în funcţie de experienţele fiecăruia. Nu de puţine ori ne regăsim în ceea ce citim şi – precum un privitor care, pentru a înţelege un tablou, face pasul înapoi – ne acordăm timp pentru a putea înțelege imaginea de ansamblu a lecturii noastre. Actul lecturii presupune şi o desprindere de zona noastră de confort pentru o incursiune analitică şi empatică în mediul de referinţă. Pe de altă parte, există și o tendință de partajare a lecturii. Aceasta determină senzații noi literare și implică o importantă componentă de socializare a informațiilor între diferite grupuri. Confruntarea cu un alt punct de vedere și cu realitatea că nu există un singur mod de a privi lucrurile ne provoacă să ne dezvoltăm capacitatea de argumentare și de persuasiune. Nu numai că lectura ajută, prin mecanismele ei literare, la înţelegerea propriei identităţi, dar ea contribuie şi la diversificarea modului de a privi realitatea, oferă noi variante de acţiune şi ne conectează unui ansamblu de experienţe. Şi pe bună dreptate lectura, mai ales cea de ficţiune, poate fi considerată o simulare a unei situaţii existente sau posibile, care ne implică imaginaţia şi ne testează capacitatea de reacţie.

 Ce ne influențează selectarea lecturilor și care este momentul în care cititul are cel mai mare impact asupra noastră sunt tot atâtea variabile. Cu siguranță însă, lectura prin libera alegere produce efecte mult mai profunde și de durată asupra cititorului. Gustul pentru lectură se dezvoltă în timp, iar cărțile citite își pun amprenta mult mai rapid asupra modului de gândire, de vorbire și de comportament al celor care citesc de plăcere. Cititul “pentru plăcere” nu se referă în special la lectura de loisir, ci la toate acele scrieri și informații față de care cititorul simte curiozitate sau atracție.

 Cititul în general este cel care face evidente diferențele de limbaj, modul de exprimare, capacitatea de comunicare a ideilor. Literatura este caracterizată în primul rând de abundență stilistică, trimiteri semantice și compoziții metaforice. Acestea îmbogățesc, diversifică și înnobilează vocabularul cititorului, care trece treptat de la preluarea unor citate la crearea unor expresii noi, de la asimilarea unor texte, la dezvoltarea unor strategii epice. Limbajul capătăt expresivitate și coerență, discursul devine fluent și natural, iar cititorul devine un vorbitor încrezător care știe să aleagă cele mai potivite cuvinte pentru a-și exprima ideile.

 Înţelepciunea poporului român a sesizat necesitatea de a citi, şi a transmis-o prin proverbe pline de înţeles. Tocmai în simplitatea lor descoperim subtilități semantice aplicabile timpurilor noastre. Cititul ne conectează la toate învățămintele celor de dinaintea noastră, ne activează memoria și capacitatea de discernământ și ne oferă posibilitatea de a reinterpreta faptele după propriile acumulări culturale.

 Se vorbește tot mai des despre un anumit timp de lectură terapeutică. În această idee se consideră că cititul cărților oferă răgazul necesar în lupta cu stresul, reduce incidența efectelor depresiei și contribuie la creșterea încrederii în sine. De asemenea, lectura repetitivă urmată de discuții și întrebări pe baza textului citit are un efect impresionant asupra problemelor determinate de analfabetismul funcțional.

 Toate acestea nu sunt decât o parte dintre argumentele pentru care lectura ar trebui să facă parte din viața noastră și să fie integrată în parcursul nostru de dezvoltare.  Unele persoane citesc tot ce le pica în mână, altele își selectează lecturile în funcție de interese sau curiozități, iar alții recunosc că au început să citească doar pentru a-și umple timpul. Pentru unii lectura reprezintă o pasiune, pentru alții – o evadare. Indiferent de felul în care ne întâlnim cu cartea, lectura ne schimbă, iar relația cu ea ne poate transforma în cea mai bună versiune a noastră.

 C

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s